.junk

Icon

Just another WordPress.com weblog

Gabriel Sandu si Ilkka Niiluoto @ ub-filosofie

V-am anuntat de conferinta lui Michael Sherner despre darwinism aici. Acum, aflu de inca doua conferinte, una al carei subiect este de filosofia stiintei (realismul stiintific), cealalta logica filosofica:

Facultatea de Filosofie vă invită să luaţi parte luni, 21 septembrie 2009, ora 11.00, la conferinţele susţinute de Ilkka NiiluotoScientific Realism(Universitatea din Helsinki, Finlanda) – şi Gabriel Sandu(Universitatea din Helsinki, Finlanda & C.N.R.S., Paris) –Current Problems in Philosophical Logic.

Filed under: Cat.de.tare., Philosophy, , , ,

Scoaterea orelor de logica din programa de liceu

Eu ma intreb: ce argumente au pentru asta ? De ce sa fie scoase orele de logica din programa de liceu.

Ok, poate  ca se fac prea multe ore de scoala, ca elevii si profesorii sunt mult prea incarcati. Daca asa stau lucrurile, de ce tocmai orele de logica ?

Nu mi-as da cu parerea, gen: “uite dom’le, trebuie scoase spatiile vectoriale din materia de algebra din clasa a 12-a pen’ca e greu dom’le, e greu, copilu’ nu intelege”, ” dom’le se face prea multa romana, cine are nevoie de romana?! matematica si fizica, astea e de baza”,  “frate, deci, cum sa zic eu… frate, deci tre sa stii sa te descurci in viata, nu sa inveti ca aria cercului e \pi r^{2}, la cine dracu’ ii foloseste toate astea, bah?!”…

Vreau sa stiu cam cum au gandit oamenii aia mari si bine alesi (?) ca sa ajunga la concluzia asta: ca orele de logica trebuie scoase.

Poate ca: sa fii critic, sa argumentezi orice ai de propus, sa-i ceri cuiva argumente,  sa gandesti corect, sa vezi unde cineva gandeste gresit sunt lucruri rele. De ce ?

Partea rea e ca oamenii (unii) fac diverse chestii dupa ce s-au gandit la ele: cum sa le faca, ce efecte sau consecinte ar avea, etc. Mai simplu: unele ganduri motiveaza (cauzeaza?) actiuni. Dar, daca faci rationamente gresite sau gandesti prost, ma tem ca ajungi sa faci lucruri idioate. Lucruri idioate care sa doara, sa te faca sa te simti incomod,  sa provoace suferinta, sa ucida.

Daca esti om cu minte la cap sau pur si simplu crezi (asa fara nici un argument, pur si simplu ai in cap ideea asta ca logica merita o ora pe saptamana)  poti sa semnezi petitia Protest impotriva scoaterii orelor de logica din programa scolara pentru liceu.

Unii o sa zica “Da’ oricum se facea o amarata de ora pe saptamana… nu-i maaaare pierdere”, “… si nici ora aia nu se facea ca lumea: profa/profu ne povestea ce i s-a mai intamplat in viata personala”. Ok, nu zic ca nu-i asa 🙂 Tu stii cum ti s-a predat sau cum ti se preda logica. Dar e si ideea de a lua atitudine. Atitudine impotriva scoaterii nejustificate sau prost justificate a unor ore. Atitudine impotriva permiterii unui gen de abuzuri.

Update: continuu aici.

Update: aproape toti colegii de liceu care au dat admitere la Politehnica sau Mate-Info au dat bacul la logica. Li s-a parut mai util, usor si interesant sa invete logica decat sa-si incarce memoria cu teribilele manuale de istorie si geografie. Acum, eu nu mai inteleg de ce se zice ca e materie de ignorat/de umplutura/etc. daca esti inscris la “real” si nu la “uman”. Nu cumva gandeste prost omul care crede ca daca vrei sa inveti mate, info, fizica (ce se face “la real”) nu iti e utila si logica ? Ba da!

Update: acum am descoperit blogul logicaebuna.wordpress.com.

Filed under: personal, Uncategorized, , , , , , ,

Traduceri vechi ale unor termeni din logica si filosofie. Si altele.

Mai exact, traducerile lui la naiba! am un lapsus groaznic, abia m-am gândit la numele lui; incredibil! Dimitrie Cantemir:

1. raţionament (inferenţă) şi logos prin: socotială

2. esenţă prin ceinţă ; de fapt, a încercat o traducere a lui  ‘ti esti’ (greaca) = ‘quid est’ (latina)

3. cantitate prin câtinţă

Interesting! 🙂 Acum inchipuie-ti cum ar fi fost sa citesti filosofie in limba romana, in secolul XVIII 🙂

[SURSA]

Update:

Dintr-un manual de filosofie al lui Eftimie Murgu:

  • pentru “raţionament”: “socotinţă” sau “raţie”
  • . “logica formală”: “loghică meşteşugită” sau “artifiţioasă”
  • “principiul raţiunii suficiente”: “prinţipiul temeiului de ajuns”.
  • pentru “cantitate”: “câtăţime”
  • “calitate”: “cvalitate”
  • nu mi-am dat seama ce înseamnă “prinţipiul împreună-legării sau al încopcierii” 😦
  • pentru “judecată”: “judeţ”.
  • Nu imi dau seama ce inseamna “înfăţoşare” :

“mai departe, din înfăţoşările cele din judeţ, aceea căreia se hotărăsc a i se cuveni sau a nu i se cuvenit mai multe alte înfăţoşări şi care închipuieşte însuşi obiectul despre care se cugetă, se numeşte subiect.”

  • pentru “copulă”: “copce” sau “legătură”
  • Arhitectura se studia in clasele de “frumoase meşteşuguri”.
  • Pentru a putea studia ingineria, trebuia sa fi absolvit un curs de filosofie. Ain’t that cool?! 🙂

În fine 🙂

Cursurile lui Eftimie Murgu au fost publicate în 1986 la Editura Facla. Dacă s-ar fi făcut o “adaptare” la limbajul filosofic modern, lucrarea ar fi putut fi utilă cuiva interesat de o introducere în logică.  Dar, aşa cum e, nu poate fi înţeleasă de un vorbitor al limbii române moderne fără multă muncă de filolog/traducător din româna veche. Îi e cuiva utilă ? Poate doar unui lingvist sau unui istoric al limbii române, în nici unui caz cititorului pe care şi l-ar fi dorit Eftimie Murgu.

Filed under: carti, Cat.de.tare., Philosophy, , , , ,

“Can there be Vague Objects ?”

[Post la care inca mai scriu! Orice comentariu e binebinevenit]

Cand am citit prima oara articolul lui Gareth Evans, “Can there be Vague Objects ?”, nu am inteles nimic… Nu am inteles rationamentul, notatia nu-mi era cunoscuta etc.

Dar, a trecut ceva vreme de atunci si…

…acum, o sa spun ce-am inteles:

Argumentul lui Evans este urmatorul:

(1) \nabla (a=b) (Asumptie)

(2) \hat{x}[\nabla(x=a)]b (Din 1)

(3) \lnot \nabla(a=a) (Axioma)

(4) \lnot\hat{x}[\nabla(x=a)]a (Din 3)

(5) a \neq b (Din 2 si 4)

(6) \Delta (a\neq b)

So:

(1)

Daca doua obiecte sunt vagi, identitatea intre ele (sau: propozitia care afirma identitatea intre ele) nu are valoare de adevar determinata (adica nu este adevarata sau falsa).

Evans asuma ca a si b sunt doua obiecte vagi, deci identitatea lor (sau: propozitia care afirma identitatea lor), asa cum am zis mai sus, este indeterminata.

\nabla” este un operator logic care “spune”: “propozitia din interiorul scopului meu (pentru novici: din dreapta mea) nu are valoare de adevar determinata” (nu voi vorbi mai mult despre semantica operatorului astuia).

(2)

Daca “a=b ” este indeterminata, atunci se poate spune ca obiectul b are proprietatea de a fi “nedeterminat identic cu a“.

Notatia folosita de Evans poate deruta, dar, daca esti obisnuit cu sintaxa logicii de ordinul I (Graeme Forbes, “Modern Logic”) (2) se poate rescrie asa:

P(b)                                        (sau: b este P)

unde P(x) = x are proprietatea de a fi nedeterminat identic cu a.

In unele carti, notatia poate fi diferita. Eu am intalnit si:

(2) \lambda x[\nabla(x=a)]b (Din 1)

E acelasi lucru. Daca (chiar) vrei sa stii ce e cu acest operator “\lambda (lambda) sau “^” (hat/caciulita) citeste aici.

(3) spune ca:

a=a” este intotdeauna determinata: ori adevarata (“a=a“), ori falsa (“a\neqa”).

(Acelasi lucru: “a=a” nu este nedeterminata.)

(4)

Daca “a=a” nu este nedeterminata (adica este determinata), atunci a nu are proprietatea de a fi nedeterminat identic cu a (pe care, in schimb, o are b).

La (2) am introdus un predicat notat prin P care insemna: “(x) este nedeterminat identic cu a“.

Atunci, avand in vedere explicatia de mai sus, (4) poate fi scrisa:

~P(a) (este fals ca a este P)

(5) E fals ca a este identic cu b. Cum a dedus Evans (5) din (2) si (4) ?

Legea lui Leibniz spune ca: daca doua obiecte sunt identice, atunci au toate proprietatile in comun. Formal:

(LL1)(\forall x)(\forall y)(x = y \rightarrow (\forall F)(Fx \leftrightarrow Fy))
Eliminand cuantificatorii universali (sau: particularizand pentru un anumit a si un anumit b):

(LL1′) a = b \rightarrow (\forall F)(Fa \leftrightarrow Fb))

(LL1′) are forma A \rightarrow B.

Iar A e fals daca B e fals:

Modus Tollens:
A \rightarrow B
~B
______
~A

Deci, daca arati ca nu toate proprietatile obiectelor sunt in comun sau ca exista cel putin o proprietate pe care unul din obiecte o are iar celalalt nu o are, atunci ai demonstrat ca a si b sunt diferite. In cazul nostru, este vorba despre proprietatea P. b este P, dar a nu este P, deci a nu este identic cu b.
(2) si (4), in conjunctie, spun exact acest lucru.

Daca-ti plac formulele ( 🙂 ): P(b) & ~P(a) \rightarrow a \neq b.

Daca nu e clar, uite cum am aplicat Modus Tollens :
a = b \rightarrow (\forall P)(Pa \leftrightarrow Pb) (Din Legea lui Leibniz: daca a si b sunt identice, atunci toate proprietatile lor sunt in comun)
(\exists P)(~Pa \leftrightarrow Pb) (Exista o proprietate pe care nu o are a dar o are b; in cazul nostru: este proprietatea P)
___________________________________________________
a \neq b (a si b nu sunt identice)

(6)
(5) spune ca a si b sunt diferite.

Acelasi lucru: ca identitatea intre a si b este falsa.

Operatorul folosit de Evans: “\Delta” inseamna: “propozitia de la dreapta mea are valoare de adevar determinata = este adevarata sau falsa”. Ma rog, corect e “propozitia din interiorul scopului meu este determinat adevarata sau falsa, da’…

Evident, daca “a = b” e falsa, “a = b” are valoare de adevar determinata (5).

Dar (5) contrazice ipoteza (1), deci (1) este falsa. Procedeul folosit de Evans e numit “reducere la absurd” (reductio ad absurdum). Ideea e simpla:

(a) Presupun ca A
(b) Din A deduc B
(c) Dar B este in contradictie cu ipoteza A
(d) Deci A este falsa.

Filed under: Philosophy, Uncategorized, , , ,

Am gasit carti de introducere in logica intr-un anticariat

Am fost intr-un anticariat de langa Sala Dalles (la intrare scria ceva de Editura Paideia, parca) si am gasit 3 carti interesante la raftul de matematica (intri si o iei la stanga; asa; acum, raftul e undeva jos, apleaca-te; gata!):

1) “Symbolic Logic” de Irving M. Copi

2) “Fuzzy Logic” – am uitat autorii;

3) O alta introducere in logica simbolica, 2 autori.

Am uitat preturile, dar primele doua erau mai scumpe, gen 40-50 lei.

Filed under: carti, Uncategorized, , ,

Raymond Smullyan si Melvin Fitting la Facultatea de Filosofie

Daca nu ma crezi, just check it out !

Sau uite anuntul si aici (sa nu-mi zici ca nu te-ai prins care-i sursa…):

Facultatea de Filosofie are plăcer

ea să vǎ invite joi, 9 octombrie 2008, ora 12:00, sala Mircea Florian şi vineri, 10 octombrie 2008, ora 12:00 sala Mircea Florian la Conferinţele susţinute de
d-nul profesor RAYMOND SMULLYAN, Indiana University, S.U.A, cu titlul „LOGICAL LEGERDEMAIN
şi
de d-nul profesor MELVIN FITTING Lehman College, CUNY, New York , S.U.A cu titlul „LOGICS OF KNOWLEDGE WITH EXPLICIT JUSTIFICATIONS

Raymond Smullyan e logician, matematician si filosof , renumit mai ales pentru muuultele sale carti de puzzle-uri si, in general, ceea ce in limba romana cred ca se cheama “matematica distractiva” (“recreational mathematics“).

A publicat in domeniile teoriei multimilor, logicii matematice si metamatematicii. Btw: dupa manualul lui de logica de ordinul 1 au invatat mari logicieni mai tineri cum ar fi Graeme Forbes. Wow.

Am gasit o biografie aici, de unde am aflat ca a fost magician profesionist, este pianist amator, autor de probleme pentru sahisti (sau sa le zic “probleme de sah” ?) si pasionat de astronomie. Uhhhmm… So… Wow. Wow2 🙂

A fost studentul lui Alonzo Church, la Princeton. Daca ai deschis un curs de logica matematica, atunci stii despre cine e vorba si putem exclama impreuna: Wow! 3.

[Mi-au folosit informatii din wiki, vezi articolul acesta]

Melvin Fitting e logician si matematician, preda la CUNY, pe al carei server are o pagina foarte utila, asa cum stii deja daca ai intrat mai demult sau daca ai dat click pe link imediat ce i-ai citit numele 🙂

Am gasit aici o parte (foarte scurta) a unui interviu cu el si aici un citat interesant 🙂

Filed under: Mathematics, Philosophy, Uncategorized, , , , ,

banner-pro-logica
August 2017
M T W T F S S
« Apr    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031