.junk

Icon

Just another WordPress.com weblog

Cursul de vara “Stiinta, Filosofie si Religie”

Mai in gluma, mai in serios, ma intreb in ce ordine trebuie puse “stiinta”, “filosofie” si “religie” in titlu. Nu ca ar avea importanta, serios vorbind 🙂

Nu m-am inscris ca participant la curs (nu aveam nevoie de diploma si banuiam ca nu o sa fie un gardian in fata facultatii care sa ceara o legitimatie de participant), dar am incercat sa prind cat mai multe cursuri. Cele pe care le-am prins au meritat: Leon Zagrean despre “homo holisticus”, Gheorghe Stefanov a prezentat un interesant argument ontologic de factura kantiana, Gabriel Vacariu a vorbit despre lumile epistemologic diferite, Mircea Dumitru a prezentat formal si informal argumentul ontologic anselmian, diaconul Sorin Mihalache a vorbit despre cosmologie.

Ei bine, in legatura cu ultimul lector a fost ceva ce m-a impresionat: desi teolog si diacon, Sorin Mihalache nu a insistat asupra importantei, validitatii, prioritatii cosmologiei biblice, ci a incercat (si reusit!) sa expuna cele mai noi rezultate stiintifice cu implicatii cosmologice si sa extraga o concluzie pe cat de simpla, pe atat de rar extrasa: lumea, fie ca  e creata de divinitate sau nu, este uimitoare. Si-a inceput discursul clamand o observatie des auzita: “lumea este plictisitoare, nimic nu e interesant” si a continuat aratand ca atat pentru ateu/agnostic, cat si pentru omul religios, lumea este extraordinar de complexa si merita traita si cercetata folosind instrumentul stiintei. Apoi, in functie de dorintele si spiritualitatea fiecaruia, poate fi adaugat sau regasit elementul divin. Mi-a placut asta! Discursul obisnuit al teologului ortodox roman denunta orice incercare a stiintei de a avea acces la adevaruri fundamentale despre lume, dar in cazul asta am fost suprins placut: am inteles ca stiinta si religia sunt complementare, au metode diferite, pot exista independent, dar, daca se doreste, pot colabora in liniste. O alta concluzie a discursului a fost legata de rolul filosofiei.  Filosofii (stiintei) pot conduce la aceasta colaborare, clarificand domeniile de studiu si acces ale fiecarui domeniu, asa incat teologul sa nu emita ipoteze stiintifice si sa cada in derizoriu. Mai mult, teologul ar putea intelege mai bine ceea ce el considera a fi fost creat de divinitate si, de ce nu?, se poate apropia de aceasta.

Nu am inteles cum ii poate ajuta teologia pe oamenii de stiinta, dar filosofii stiintei o pot face, dand inteles teoriilor stiintifice, aratand “ce inseamna” ele pentru noi, dincolo de ecuatii si tehnicalitati. Ca analogie, imi inchipui codul lung si imposibil de descifrat din Matrix si realitatea simulata pe care cei care intelegeau codul o puteau vedea citindu-l.

Altfel, mi-a placut ca prezentarea a fost facuta netehnic (desi ar fi putut s-o faca: este absolvent de matematica si fizica), informal, dar fara a deforma sau suprasimplifica.

Cred ca asa ceva ar trebui facut mai des 🙂 E bine ca atunci cand vine vorba de subiecte religioase, teologi cu o viziune holista, deschisa catre stiinta, pot permea spatiul public, si nu doar mistici semidocti (si filolegionari) precum Dan Puric & so on.

Advertisements

Filed under: Opinie, Uncategorized, , , , , ,

Hintikka la Facultatea de Filosofie

Intre 13-15 septembrie va avea loc simpzionul “La Verite/Truth”: http://blogs.ub-filosofie.ro/filosofie/2012/08/10/institut-international-de-philosophie-entretiens-de-bucarest-13-15-septembre-2012-la-verite-truth/ . Printre invitati se afla: Jaakko Hintikka (care a conferentiat si pe 12 septembrie, titlul prelegerii fiind “Axiomatic Set Theory. In Memoriam”),  Gabriel Sandu, Ilkka Niiniluoto, Pascal Engel si David Wiggins. Din Facultatea de Filosofie vor vorbi profesorii Ilie Parvu si Mircea Dumitru.

Suna interesant , nu? Iar pentru cei pasionati de logica matematica, logica epistemica, teoria multimilor sau teoria jocurilor (mai exact folosirea jocurilor in crearea semanticilor pentru anumite logici, cum ar fi IF logic a lui Hintikka & Sandu) e o ocazie unica sa-l intalneasca pe Jaakko Hintikka, unul din cei mai importanti logicieni si filosofi analitici.

Filed under: Cat.de.tare., , , , ,

ifilosofie.ro (portal de filosofie)

Acum am aflat de ifilosofie.ro – portal de filosofie, revista, texte si noutati filosofice. Ideea de portal de filosofie imi suna bine ! Sa aflu ce se publica, ce conferinte, scoli de vara, burse si joburi exista de pe un singur site (si romanesc) mi se pare super. Sper sa faca o treaba buna 🙂 (chiar sper asta… ideea mi se pare foarte tare !).

Filed under: Cat.de.tare., Philosophy, Util, , ,

Random Stuff. Blog al absolventilor de Filosofie)

Am gasit aici un blog care ar putea fi interesant. Asta, bineinteles, daca ar incepe sa se posteze pe el. Eu unul sunt curios sa stiu ce fac acum alti absolventi de filosofie, unde s-au angajat, ce lucreaza, daca mai sunt interesati de probleme filosofice, daca isi continua studiile in alte parti (cum e acolo?), daca si ce au publicat, ce inseamna munca de doctorand (aici sau in alte universitati), de filosof profesionist etc.

Filed under: Cat.de.tare., personal, Philosophy, Uncategorized, Util, ,

Gabriel Sandu si Ilkka Niiluoto @ ub-filosofie

V-am anuntat de conferinta lui Michael Sherner despre darwinism aici. Acum, aflu de inca doua conferinte, una al carei subiect este de filosofia stiintei (realismul stiintific), cealalta logica filosofica:

Facultatea de Filosofie vă invită să luaţi parte luni, 21 septembrie 2009, ora 11.00, la conferinţele susţinute de Ilkka NiiluotoScientific Realism(Universitatea din Helsinki, Finlanda) – şi Gabriel Sandu(Universitatea din Helsinki, Finlanda & C.N.R.S., Paris) –Current Problems in Philosophical Logic.

Filed under: Cat.de.tare., Philosophy, , , ,

Traduceri vechi ale unor termeni din logica si filosofie. Si altele.

Mai exact, traducerile lui la naiba! am un lapsus groaznic, abia m-am gândit la numele lui; incredibil! Dimitrie Cantemir:

1. raţionament (inferenţă) şi logos prin: socotială

2. esenţă prin ceinţă ; de fapt, a încercat o traducere a lui  ‘ti esti’ (greaca) = ‘quid est’ (latina)

3. cantitate prin câtinţă

Interesting! 🙂 Acum inchipuie-ti cum ar fi fost sa citesti filosofie in limba romana, in secolul XVIII 🙂

[SURSA]

Update:

Dintr-un manual de filosofie al lui Eftimie Murgu:

  • pentru “raţionament”: “socotinţă” sau “raţie”
  • . “logica formală”: “loghică meşteşugită” sau “artifiţioasă”
  • “principiul raţiunii suficiente”: “prinţipiul temeiului de ajuns”.
  • pentru “cantitate”: “câtăţime”
  • “calitate”: “cvalitate”
  • nu mi-am dat seama ce înseamnă “prinţipiul împreună-legării sau al încopcierii” 😦
  • pentru “judecată”: “judeţ”.
  • Nu imi dau seama ce inseamna “înfăţoşare” :

“mai departe, din înfăţoşările cele din judeţ, aceea căreia se hotărăsc a i se cuveni sau a nu i se cuvenit mai multe alte înfăţoşări şi care închipuieşte însuşi obiectul despre care se cugetă, se numeşte subiect.”

  • pentru “copulă”: “copce” sau “legătură”
  • Arhitectura se studia in clasele de “frumoase meşteşuguri”.
  • Pentru a putea studia ingineria, trebuia sa fi absolvit un curs de filosofie. Ain’t that cool?! 🙂

În fine 🙂

Cursurile lui Eftimie Murgu au fost publicate în 1986 la Editura Facla. Dacă s-ar fi făcut o “adaptare” la limbajul filosofic modern, lucrarea ar fi putut fi utilă cuiva interesat de o introducere în logică.  Dar, aşa cum e, nu poate fi înţeleasă de un vorbitor al limbii române moderne fără multă muncă de filolog/traducător din româna veche. Îi e cuiva utilă ? Poate doar unui lingvist sau unui istoric al limbii române, în nici unui caz cititorului pe care şi l-ar fi dorit Eftimie Murgu.

Filed under: carti, Cat.de.tare., Philosophy, , , , ,

“Can there be Vague Objects ?”

[Post la care inca mai scriu! Orice comentariu e binebinevenit]

Cand am citit prima oara articolul lui Gareth Evans, “Can there be Vague Objects ?”, nu am inteles nimic… Nu am inteles rationamentul, notatia nu-mi era cunoscuta etc.

Dar, a trecut ceva vreme de atunci si…

…acum, o sa spun ce-am inteles:

Argumentul lui Evans este urmatorul:

(1) \nabla (a=b) (Asumptie)

(2) \hat{x}[\nabla(x=a)]b (Din 1)

(3) \lnot \nabla(a=a) (Axioma)

(4) \lnot\hat{x}[\nabla(x=a)]a (Din 3)

(5) a \neq b (Din 2 si 4)

(6) \Delta (a\neq b)

So:

(1)

Daca doua obiecte sunt vagi, identitatea intre ele (sau: propozitia care afirma identitatea intre ele) nu are valoare de adevar determinata (adica nu este adevarata sau falsa).

Evans asuma ca a si b sunt doua obiecte vagi, deci identitatea lor (sau: propozitia care afirma identitatea lor), asa cum am zis mai sus, este indeterminata.

\nabla” este un operator logic care “spune”: “propozitia din interiorul scopului meu (pentru novici: din dreapta mea) nu are valoare de adevar determinata” (nu voi vorbi mai mult despre semantica operatorului astuia).

(2)

Daca “a=b ” este indeterminata, atunci se poate spune ca obiectul b are proprietatea de a fi “nedeterminat identic cu a“.

Notatia folosita de Evans poate deruta, dar, daca esti obisnuit cu sintaxa logicii de ordinul I (Graeme Forbes, “Modern Logic”) (2) se poate rescrie asa:

P(b)                                        (sau: b este P)

unde P(x) = x are proprietatea de a fi nedeterminat identic cu a.

In unele carti, notatia poate fi diferita. Eu am intalnit si:

(2) \lambda x[\nabla(x=a)]b (Din 1)

E acelasi lucru. Daca (chiar) vrei sa stii ce e cu acest operator “\lambda (lambda) sau “^” (hat/caciulita) citeste aici.

(3) spune ca:

a=a” este intotdeauna determinata: ori adevarata (“a=a“), ori falsa (“a\neqa”).

(Acelasi lucru: “a=a” nu este nedeterminata.)

(4)

Daca “a=a” nu este nedeterminata (adica este determinata), atunci a nu are proprietatea de a fi nedeterminat identic cu a (pe care, in schimb, o are b).

La (2) am introdus un predicat notat prin P care insemna: “(x) este nedeterminat identic cu a“.

Atunci, avand in vedere explicatia de mai sus, (4) poate fi scrisa:

~P(a) (este fals ca a este P)

(5) E fals ca a este identic cu b. Cum a dedus Evans (5) din (2) si (4) ?

Legea lui Leibniz spune ca: daca doua obiecte sunt identice, atunci au toate proprietatile in comun. Formal:

(LL1)(\forall x)(\forall y)(x = y \rightarrow (\forall F)(Fx \leftrightarrow Fy))
Eliminand cuantificatorii universali (sau: particularizand pentru un anumit a si un anumit b):

(LL1′) a = b \rightarrow (\forall F)(Fa \leftrightarrow Fb))

(LL1′) are forma A \rightarrow B.

Iar A e fals daca B e fals:

Modus Tollens:
A \rightarrow B
~B
______
~A

Deci, daca arati ca nu toate proprietatile obiectelor sunt in comun sau ca exista cel putin o proprietate pe care unul din obiecte o are iar celalalt nu o are, atunci ai demonstrat ca a si b sunt diferite. In cazul nostru, este vorba despre proprietatea P. b este P, dar a nu este P, deci a nu este identic cu b.
(2) si (4), in conjunctie, spun exact acest lucru.

Daca-ti plac formulele ( 🙂 ): P(b) & ~P(a) \rightarrow a \neq b.

Daca nu e clar, uite cum am aplicat Modus Tollens :
a = b \rightarrow (\forall P)(Pa \leftrightarrow Pb) (Din Legea lui Leibniz: daca a si b sunt identice, atunci toate proprietatile lor sunt in comun)
(\exists P)(~Pa \leftrightarrow Pb) (Exista o proprietate pe care nu o are a dar o are b; in cazul nostru: este proprietatea P)
___________________________________________________
a \neq b (a si b nu sunt identice)

(6)
(5) spune ca a si b sunt diferite.

Acelasi lucru: ca identitatea intre a si b este falsa.

Operatorul folosit de Evans: “\Delta” inseamna: “propozitia de la dreapta mea are valoare de adevar determinata = este adevarata sau falsa”. Ma rog, corect e “propozitia din interiorul scopului meu este determinat adevarata sau falsa, da’…

Evident, daca “a = b” e falsa, “a = b” are valoare de adevar determinata (5).

Dar (5) contrazice ipoteza (1), deci (1) este falsa. Procedeul folosit de Evans e numit “reducere la absurd” (reductio ad absurdum). Ideea e simpla:

(a) Presupun ca A
(b) Din A deduc B
(c) Dar B este in contradictie cu ipoteza A
(d) Deci A este falsa.

Filed under: Philosophy, Uncategorized, , , ,

Raymond Smullyan si Melvin Fitting la Facultatea de Filosofie

Daca nu ma crezi, just check it out !

Sau uite anuntul si aici (sa nu-mi zici ca nu te-ai prins care-i sursa…):

Facultatea de Filosofie are plăcer

ea să vǎ invite joi, 9 octombrie 2008, ora 12:00, sala Mircea Florian şi vineri, 10 octombrie 2008, ora 12:00 sala Mircea Florian la Conferinţele susţinute de
d-nul profesor RAYMOND SMULLYAN, Indiana University, S.U.A, cu titlul „LOGICAL LEGERDEMAIN
şi
de d-nul profesor MELVIN FITTING Lehman College, CUNY, New York , S.U.A cu titlul „LOGICS OF KNOWLEDGE WITH EXPLICIT JUSTIFICATIONS

Raymond Smullyan e logician, matematician si filosof , renumit mai ales pentru muuultele sale carti de puzzle-uri si, in general, ceea ce in limba romana cred ca se cheama “matematica distractiva” (“recreational mathematics“).

A publicat in domeniile teoriei multimilor, logicii matematice si metamatematicii. Btw: dupa manualul lui de logica de ordinul 1 au invatat mari logicieni mai tineri cum ar fi Graeme Forbes. Wow.

Am gasit o biografie aici, de unde am aflat ca a fost magician profesionist, este pianist amator, autor de probleme pentru sahisti (sau sa le zic “probleme de sah” ?) si pasionat de astronomie. Uhhhmm… So… Wow. Wow2 🙂

A fost studentul lui Alonzo Church, la Princeton. Daca ai deschis un curs de logica matematica, atunci stii despre cine e vorba si putem exclama impreuna: Wow! 3.

[Mi-au folosit informatii din wiki, vezi articolul acesta]

Melvin Fitting e logician si matematician, preda la CUNY, pe al carei server are o pagina foarte utila, asa cum stii deja daca ai intrat mai demult sau daca ai dat click pe link imediat ce i-ai citit numele 🙂

Am gasit aici o parte (foarte scurta) a unui interviu cu el si aici un citat interesant 🙂

Filed under: Mathematics, Philosophy, Uncategorized, , , , ,

banner-pro-logica
October 2017
M T W T F S S
« Apr    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031