.junk

Icon

Just another WordPress.com weblog

Ceva despre manualele si orele de religie

Am citit acest articol de pe hotnews: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-13195209-manuale-religie-care-promoveaza-intoleranta-religioasa-ong-cere-ministerului-educatiei-retragerea-urgenta-cartilor-din-scoli.htm?cfnl

Cineva ar putea replica: dar asta este credinta crestin ortodoxa, nu se poate schimba in functie de dorintele oricui (crestini sau necrestini). In sensul respectarii literei credintei, este un manual bun.

As raspunde astfel: se prea poate ca lucrurile sa stea asa… Nu cunosc in amanunt religia crestin ortodoxa, desi am facut ore de religie in toata scoala generala (in liceu nu). Orisicum, in scolile publice, de stat (secular), programa orelor de religie nu cred ca ar trebui sa fie confesionala. Daca statul este secular, institutiile sale trebuie sa fie seculare, iar programa pentru orele de religie sustinute in scoli publice, la fel. As fi preferat sa invat mai multe despre religiile lumii, sa le cunosc in toate diversitatea lor si sa stiu cate ceva despre istoria unora. Sigur m-as fi ales cu mai multe, pentru ca in mare parte nu faceam altceva decat sa repetam rugaciuni. In clasa a 7-a am avut parte de o profesoara ok, cu care am discutat despre etica (ce este o actiune buna intr-o viziune crestina?), interpretare biblica (cum anume sa interpretam ceea ce citim in Biblie?), acceptarea unor rezultate si teorii stiintifice cum ar fi teoria evolutiei fara a renunta la credinte religioase. Din cele mai plictisitoare ore, cele de religie devenisera unele din cele mai captivante. Simteam ca raman cu ceva, ca-mi exersam gandirea critica, iar asta inseamna mult!

Dar nu a fost sa fie mult timp: dintr-a 8-a a fost schimbata cu o profesoara care ne-a intors la memorat de versete si rugaciuni. Tin minte ca la sfarsitul oricarei ore se rostea, in grup, “Tatal nostru”. Nu mai stiu ce era in capul meu, dar in timpul rugaciunii am deschis usa clasei un pic, sa trag cu ochiul la ce faceau pe coridor colegii de la alta clasa care primisera deja pauza. Concluzia? Palme peste fata si obligatia de a face matanii, pentru ca atunci cand am deschis usa, Sfantul Duh a iesit din clasa. Se prea poate sa fi fost asa, dar nu cred ca e crestineste sa umilesti sau sa lovesti un copil. Ce lectie trebuia sa deriv din actiunile profesoarei? “Nu face altuia ce nu vrei sa ti se faca”?! I don’t think so. Deriv, totusi, o alta problema a invatamantului: calitatea profesorilor.

Ma bucur, totusi, ca in manual orice intrebare este pusa in legatura cu actiunile unui (copil) crestin. Ar fi fost aiurea sa-i spui unui copil musulman, evreu etc. ca a purta simbolurile altei religii este pacat sau ca ortodoxia este “dreapta credinta” (vezi articolul mentionat mai sus). Sper doar ca elevii care citesc aceste lucruri sa nu ajunga sa-si schimbe in rau atitudinea fata de colegii neortodocsi ! Cred ca in legatura cu problema asta trebuie mai intai facute studii de psihologie a copilului si apoi incluse pasajele in manual.

O alta intrebare: atunci unde sa fie predata invatatura crestin-ortodoxa, daca nu in scoli? Nu stiu, dar ma gandesc la “scolile de duminica”, confesionale, sustinute de comunitatile religioase, opinie la care adera si Radu Uszkai, in articolul acesta.

Update: am citit un articol interesant pe CriticAtac, aici.

Filed under: Opinie, , , , , ,

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: